„Meriți lucruri bune în viața ta.“ Valoarea personală nu depinde de succes sau de eșec
Valoarea personală nu depinde de evaluările celorlalți, în esență suntem merituoși și demni de iubire.
Valoarea personală este acea stare interioară care provine din iubirea de sine, acceptarea propriei persoane și autocompasiune și este important să învățăm să ne cultivăm valoarea personală în mod necondiționat.
Valoroși pentru că suntem
În timp ce vom întâlni persoane absorbite de propria valoare, poziționându-se superior în raport cu alții, vom întâlni și oameni cu numeroase trăsături dezirabile, dar o stimă de sine scăzută, care nu doar că nu își conștientizează valoarea, dar au tendința de devalorizare personală.
În exemplul dat, am precizat, aleatoriu, două categorii de exprimări ale valorii personale, și nu vorbesc despre oameni care au valoare și oameni care nu. În esență, suntem valoroși cu toții. Iar dacă ne gândim că nu este adevărat, să avem în vedere că ne cunoaștem unii pe alții drept rezultate ale experiențelor de viață pe care le avem, și nu în esența, în autenticitatea noastră. Experiențele nu le alegem, așa cum copingurile nu sunt dovezi ale autenticității noastre, ci ale modului în care o ascundem.
Revenind la esența noastră, oare dacă am sta într-o maternitate, într-un salon de nou-născuți, privindu-i, am putea spune că unii sunt valoroși și alții nu? Sunt toți la fel de valoroși și merită iubire necondiționată. Valoarea lor intrinsecă, nu se schimbă în momentul în care viața nu reușește să le ofere ceea ce meritau de la bun început. O astfel de perspectivă, prin prisma compasiunii, ne poate ghida în relațiile cu ceilalți, chiar și atunci când au comportamente dificile.
Indicatorii falși ai valorii personale
Trăim într-o societate de consum, iar indicatorii succesului vizează adesea puterea financiară, relațiile, influența, poziția profesională. Deși sunt cazuri în care astfel de elemente pot fi demne de admirație – putem să îi admirăm pe Irvin Yalom (psihiatru, psihanalist, scriitor și doctor în medicină), pe Daniel Kahneman (laureat al Premiului Nobel pentru economie în anul 2002) sau, mai aproape, pe campionul european și mondial David Popovici pentru realizările lor, să nu uităm numeroasele cazuri în care puterea și lumina reflectoarelor nu sunt obținute în baza meritelor.
Ajungem în acest al doilea caz, în mod toxic, să apreciem trăsături indezirabile care duc la un succes (fie el și pasager) vizibil. Ajungem să ne comparăm cu valori contrafăcute. Comparația cu alții este un alt factor în detrimentul valorii personale, chiar dacă ne comparăm cu persoane demne de admirație. Nu avem același start în viață, nu avem parte de aceleași condiții de dezvoltare, de același mediu.
Când uităm de valoarea personală
Ca o clarificare a „evoluției” și „progresului” până în prezent, dacă spre exemplu vorbim despre o persoană care se confruntă cu depresia, iar pașii mici spre vindecare presupun un simplu spălat pe față dimineața, acesta este câștigul semnificativ pe care are nevoie să și-l aprecieze și pentru care merită încurajări. Pentru că resursele dintr-un astfel de episod sunt extrem de puține, iar unul dintre primele lucruri cu care pierdem contactul este tocmai valoarea personală. Cea pe care, eronat, o punem în legătură cu ceea ce facem și nu cu ceea ce suntem, cum ar trebui. Suntem oameni, suntem failibili, dar avem aceleași nevoi emoționale și drepturi asertive cu toții.
Uităm de valoarea personală și atunci când avem parte de relații toxice în care suntem victimele unor abuzuri, când povestea care ne este spusă despre noi este dureroasă și copleșitoare. Uităm de valoarea personală când contextul în care trăim nu este prielnic dezvoltării și creșterii noastre, când nu beneficiem de sprijin și nu avem acces la resurse, când nu ni se oferă oportunități. Nefericirea, singurătatea, eșecul contribuie la pierderea contactului cu valoarea personală, chiar dacă ea rămâne acolo mereu.
Valoarea personală și stima de sine
Cele două concepte sunt deopotrivă importante, valoarea personală însemnând că suntem conștienți că suntem persoane bune și demne de respect, iar stima de sine reprezentând nivelul de încredere pe care îl avem în propria valoare și abilități.
Valoarea personală se referă la autoevaluarea în baza credințelor centrale despre sine („Sunt demn/ă de iubire, respect și apreciere”), iar stima de sine ține de anumite calități mai fluide, care pot fi influențate de factori externi: aspectul fizic, realizări, abilități, succes. Este importantă dezvoltarea valorii personale, aceasta fiind baza dezvoltării acceptării de sine și stimei de sine.
Elemente care contribuie la valoarea personală
Suntem mai siguri de propria valoare personală atunci când ne cultivăm reziliența și caracterul. O stimă de sine scăzută poate afecta negativ felul în care gândim, scăzându-ne motivația, încrederea, afectându-ne grija față de propria persoană și relațiile cu ceilalți. În contrapartidă, cultivarea acestora ne ajută să fim mai conștienți de valoarea personală, lucru care va fi ajutat și de vocea cu care suntem obișnuiți să ne vorbim.
Un critic interior vocal va spune că „avem noroc” când ni se întâmplă anumite lucruri, pe când o voce interioară cu compasiune, va spune „meriți lucruri bune în viața ta”.
Iată câteva alte elemente cărora să le acordăm mai multă atenție pentru conectarea la valoarea noastră personală:
Siguranța: sentimentul de a avea control asupra ta.
Reziliența: abilitatea de a ne reveni după experiențe dificile, dureroase.
Caracterul: constanță în propria moralitate și în încercările de a face lucruri bune.
Clarificarea setului de valori personale: alegerea valorilor după care ne conducem viața și a modului în care le prioritizăm.
Asertivitatea și punerea limitelor: ambele se referă la sănătatea relațiilor cu ceilalți și atenție la nevoile noastre.
Compasiunea față de propria persoană: blândețea și înțelegerea pe care le cultivăm în relație cu noi înșine, așa cum am face cu o persoană pe care o iubim.
Acceptarea de sine: dorința de schimbare nu înseamnă să nu ne acceptăm, din contră, să înțelegem că în prezent suntem cea mai bună versiune a noastră.
(Re)descoperirea propriei autenticități: cunoașterea de sine, dincolo de mecanismele de coping pe care le-am dezvoltat, cine suntem noi cu adevărat.
Așadar, ne putem întări convingerea în valoarea personală de-a lungul vieții, iar când eșecurile, nemulțumirile, încercările vieții ne îndepărtează de cunoașterea ei, să ținem minte că este tot acolo și merităm să ne reconectăm cu ea, cu esența noastră, și să ne reamintim că, indiferent prin ce trecem, rămânem mereu valoroși și demni de iubire.
Comentarii
Trimiteți un comentariu